Clemenţă faţă de huliganismele AUR, comise în Primăria Timişoara

George Simion. Sursă foto: AUR

Într-o scenă ce amintea de secvenţe din anii ’30 ai Germaniei naziste, când „Cămăşile brune” dădeau năvală în instituţii „să facă dreptate”, George Simion şi un grup dezlănţuit de membri şi simpatizanţi AUR, cărora li s-au alăturat adepţi ai mişcării de factură neolegionară Noua Dreaptă, au luat cu asalt Primăria Timişoarei, în ianuarie 2022, în încercarea de a da buzna peste primarul Dominic Fritz. Sub falsul pretext al rezolvării problemei unui revoluţionar. Din recuzită au făcut parte lozinci de genul „Noi, românii, îţi suntem stăpânii!”, „Herr Fritz, nu uita, Timişoara nu-i a ta”, „Ieşi afară, javră ordinară”.  Cum instituţiile statului care au anunţat atunci anchete penale, pe de o parte, şi verificări interne, pe de alta, nu au mai transmis nicio informaţie, am încercat să aflu ce au făcut autorităţile după acest episod. S-au dat nişte amenzi – nu se ştie dacă a fost amendat şi George Simion pentru că, potrivit Jandarmeriei Timiş, aceasta nu este informaţie cu caracter public… –, dar penal nu a răspuns nimeni.

Câteva amenzi pentru „banda lui Simion”

Iată ce declara primarul Timişoarei, Dominic Fritz, după acel episod derulat sub privirele poliţiştilor locali, care asigurau paza instituţiei, şi ale jandarmilor, care fuseseră chemaţi la faţa locului: „O bandă de membri și simpatizanți AUR, în frunte cu George Simion, aduși la Timișoara cu autocarul, împreună cu organizația Noua Dreaptă din Mehedinți, au pătruns în mod ilegal în sediul Primăriei, prin forță fizică. Scopul acestor bande a fost să creeze haos și panică în instituție și printre timișorenii care aveau treburi legitime de rezolvat la Primărie. Este inadmisibil că Jandarmeria și Poliția Locală au asistat impotente la acest act violent. Asaltul bandelor lui George Simion asupra instituțiilor democratice ale statului, prin tupeu și intimidare, nu are legătură cu libertatea de exprimare și ne oferă o pre-vizionare a ceea ce se poate întâmpla cu România, dacă rămânem impasibili la acest fenomen. Accept dreptul oricui de a protesta atât timp cât acest lucru se desfășoară pașnic, fără a pătrunde, prin violență, în Primăria Timișoara, în oricare altă primărie din țară, în instituțiile statului. (…) Un lucru să fie clar: pe mine nu mă intimidează aceste violențe anti-democratice. Doar îmi întăresc convingerea că trebuie să luptăm, mai mult decât oricând, pentru valorile noastre. Timișoara este și va rămâne un oraș al respectului și bunului simț, multicultural și deschis, unde xenofobia și violența anarhică nu au ce căuta.”

Edilul Timişoarei a solicitat atunci public instituțiilor abilitate să îi identifice pe cei care au încălcat legea și să îi sancționeze, pentru a preveni repetarea unor astfel de scene, în altă parte. Totodată, a anunţat că a declanșat o anchetă la Poliția Locală Timişoara, pentru a afla de ce forțele de ordine au permis astfel de manifestări într-o instituţie pe care o aveau în pază și spunea că se așteaptă ca și Jandarmeria să-și verifice procedurile. Inspectoratul Judeţean al Poliţiei Timiş anunţa că s-a sesizat din oficiu, deschizând un dosar penal pentru infracţiunea de violare a sediului profesional, în care se efectuează cercetări sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, iar Poliţia Locală anunţa verificări interne. Apoi s-a aşternut liniştea…

Parchetul General a clasat dosarul

Am întrebat acum oficialii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Timiş ce soluţie au dat în dosar, în ce stadiu şi unde este dosarul? Poliţia Timiş transmite că, în ianuarie 2022, a fost declinat spre soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru că „una dintre persoanele implicate are calitate de demnitar”, adică George Simion.

La rândul său, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara transmite că, în aceeaşi lună, ianuarie 2022, a trimis dosarul, pe cale administrativă, „spre competentă soluţionare”,  la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Care l-a clasat. Clasarea, transmit reprezentanţii Parchetului General, s-a făcut „în temeiul art. 16, alin. 1 litera b, teza II din Codul de Procedură Penală, articolul 16 litera e din Codul de Procedură Penală, articolul 314, alin. 1, litera a, articolul 315 alin. 1, litera b din Codul de Procedură Penală”. Răspunsul e ambiguu. Şi poate trimite fie la motivaţia că acţiunea penală nu a putut fi pusă în mişcare sau nu a mai putut fi exercitată pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege” (art. 16, alin. 1 litera b), fie la motivaţia că „lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale” (art. 16, litera e). Adică, nu a existat o plângere, ci doar sesizarea din oficiu a Poliţiei, care în asftel de cazuri nu e suficientă pentru începerea urmăririi penale, aspect pe care poliţiştii se presupune că îl cunosc? Nu e clar. Ceea ce este limpede e faptul că nimeni nu a fost vizat de vreo cercetare penală.

Poliţia Locală indică Jandarmeria ca instituţie responsabilă

Am întrebat conducerea Poliţiei Locale Timişoara dacă a dispus o anchetă internă referitoare la modul în care şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu poliţiştii locali care erau de serviciu la Primăria Timişoara în acea zi, la ce concluzie a ajuns în urma acelei anchete şi, în cazul în care au existat, care sunt măsurile luate.

Directorul general al Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara, Attila Hajdu, fost angajat al Jandarmeriei, spune că a declanşat o anchetă administrativă care i-a vizat pe cei doi agenţi de pază care asigurau paza şi protecţia Primăriei Timişoara în acea zi, dar că responsabilitatea intevenţiei în acest caz a revenit Poliţiei şi Jandarmeriei. „Incidentul respectiv s-a produs ca urmare a unei adunări publice desfăşurate de membri şi simpatizanţi ai partidului AUR, alături de preşedintele acestui partid, dl George Simion, iar obligaţia de a interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat incumbă Poliţiei Române şi Trupelor de Jandarmi, conform dispoziţiilor art. 17 din Legea 60/1991, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată”, transmite Attila Hajdu.

De asemenea, în susţinerea răspunsului acesta invocă Legea 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care, la art. 19, prevede că Jandarmeria este cea care execută misiuni de asigurare a ordinii publice la mitinguri, marşuri, demonstraţii, acţiuni de pichetare şi alte acţiuni ce implică aglomerări de persoane şi tot ea execută misiuni de restabilire a ordinii publice, când aceasta este tulburată: „Dat fiind că forţele de jandarmi care asigurau măsurile de ordine publică la locul adunării publice nu au intervenit pentru a împiedica grupul numeros de protestatari participanţi la respectiva adunare publică să părăsească traseul de defluire, protestatarii conduşi de preşedintele AUR au avut posibilitatea să se deplaseze şi să pătrundă în sediul Primăriei Timişoara, în timpul programului de lucru cu publicul”.

Directorul general al Poliţiei Locale Timişoara, Attila Hajdu, spune însă că a solicitat o anchetă administrativă în ceea ce îi priveşte pe cei doi agenţi de securitate care s-au aflat în serviciul de pază la Primăria Timişoara, în acea zi. Concluzia verificărilor a fost că aceştia nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu „în sensul că nu au respectat consemnul general şi particular al postului de pază”, motiv pentru care au fost cercetaţi disciplinar şi sancţionaţi cu avertisment scris: „La aplicarea sancţiunii disciplinare s-a avut în vedere faptul că, fiind doar doi guarzi de serviciu care permiteau accesul în timpul programului cu publicul în instituţie, era imposibil ca aceştia să contracareze pătrunderea forţată a numeroşilor protestatari recalcitranţi în incinta Primăriei Municipiului Timişoara.”

Jandarmeria nu se consideră responsabilă

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş, prin departamentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul, transmite, invocând tot Legea 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, dar alte articole din lege, că nu are atribuţii de pază a sediului Primăriei Timişoara, nici de control al accesului în instituţie. Reprezentanţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş admit că au fost sesizaţi cu privire la acest incident, dar că, în momentul în care echipajul de jandarmi a ajuns la Primărie, grupul de protestatari părăsea sediul instituţiei, astfel că nu a fost nevoie de intervenţia lor. „În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că grupul de persoane a intrat în Primăria Municipiului Timişoara prin locul unde se face accesul relaţiilor cu publicul în timpul programului de lucru. Întrucât nu au fost încălcate atribuţiile legale cu privire la intervenţia jandarmilor, nu s-a impus efectuarea unei anchete interne”, mai transmite Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş.

Amendarea lui Simion, exceptată de la liberul acces la informaţii publice

Am mai solicitat Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş să comunice câte amenzi şi pentru ce fapte a aplicat în urma acelui episod şi dacă a fost amendat şi George Simion. Jandarmeria Timiş transmite că a dat 14 amenzi: o parte aplicate în baza Legii 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, adică pentru intrarea într-un spaţiu închis fără purtarea măştii de protecţie, iar altele pentru încălcarea Legii 61/1991, republicată, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. În privinţa sancţionării lui George Simion, Jandarmeria Timiş transmite că o astfel de informaţie este… exceptată de la accesul liber al cetăţenilor „conform art. 12, lit. d) din Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, coroborat cu art. 2 lit. c) din aceeaşi lege”. Adică, invocă informaţii cu privire la datele personale, prin care, conform legii, se înţelege „orice informaţie privind o persoana fizică identificată sau identificabilă”. Ceea ce reprezintă o interpretare forţată, absurdă a legii; nu am cerut să-mi comunice nicio informaţie referitoare la persoana George Simion – care, de altfel, este şi persoană publică –, ci doar dacă a fost sau nu amendat. Or a încadra o amendă la categoria datelor personale vorbeşte ori despre neprofesionalism, ori despre timorare, despre autorităţi care par să fi rămas fără autoritate de fapt…

În concluzie: după ce un grup de protestatari agresivi ia cu asalt o instituţie publică, în afara orelor de program, trecând ca prin brânză prin dispozitivul de pază, fapta nu se încadrează în infracţiunea de violare a sediului profesional, ne spune Justiţia, clasând-o. Jandarmeria a dat câteva amenzi, dar refuză să comunice dacă l-a amendat şi pe cel care a condus grupul de protestatari, motivând că aceasta nu e informaţie de interes public, şi susţine că nu este responsabilă de acest episod. Iar Poliţia Locală sancţionează doi agenţi aflaţi atunci în dispozitiv şi care era destul de greu să stăpânească un grup dezlănţuit, dar nici efort nu au depus acest sens. Aşadar, clemenţă pentru huliganismele AUR. Şi, de ce nu?, cale deschisă pentru posibile alte ieşiri similare în decor.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News