Doi scriitori timişoreni, laureaţi la Gala premiilor Uniunii Scriitorilor din România, pe 2021

Foto: Facebook / Uniunea Scriitorilor din România

Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu a fost, ieri seară, gazda Galei Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2021. Doi dintre laureaţi sunt din Timişoara: scriitorii şi criticii literari Mircea Mihăieş şi Vasile Popovici.

 

Lui Mircea Mihăieş i-a fost decernat Marele premiu pentru întreaga operă, acordat de juriu fără nominalizări, iar Vasile Popovici a primit Premiul la categoria Cartea de critică, eseu și istorie literară, pentru volumul Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu”,volum apărut la editura Cartier, în 2021. De asemenea, laureat a fost şi Slavomir Gvozdenovici, la categoria Literatura în limbile minorităților naționale, pentru volumul de poezie Febra Nordului, iar trei scriitori din Timişoara au fost nominalizați la premii: Corina Ciocârlie – la categoria Cartea de critică, eseu și istorie literară pentru volumul București, kilometrul zero: o istorie ilustrată a călătoriilor literare, Alexandra Ciocârlie – la categoria Premiul special pentru volumul Principi și scriitori în Roma antică, şi Ioan T. Morar – laureat în anul precedent, a fost nominalizat acum la categoria Cartea de poezie, pentru volumul Când plouă mă numesc altfel.

Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România a fost format la această ediţie din Dan Cristea, ca preşedinte al comisiei de jurizare, Gabriel Coșoveanu, Andrea Hedeș, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Vasile Spiridon și Răzvan Voncu, ca membri.

Premiile Uniunii Scriitorilor din România – cele mai importante distincții care se acordă în România pentru cultura scrisă – se acordă pentru secţiunile Cartea de poezie, Cartea de proză, Cartea de critică, eseu şi istorie literară, Cartea de debut, Cartea pentru copii şi tineret, Cartea de traduceri din literatura universală, cărora li se adaugă Premiul Special. De asemenea, sunt acordate premii pentru Literatura în limba maternă, pentr volume scrise în limbile maghiară, sârbă şi ucraineană şi pentru Debut în literatura în limbile minorităților naționale.

Mircea Mihăieş. Foto: UVT

Mircea Mihăieș (născut în 1954) este scriitor, eseist, critic literar și conducător de doctorate, domeniul Filologie, la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a predat literatură engleză şi americană. Este, din 1990, redactor-șef al revistei Orizont, la care a debutat în 1979, și editorialist la România literară, unde, din 1993, deține rubrica săptămânală „Contrafort”. A coordonat împreună cu Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu colecţia „A treia Europă” şi a făcut parte din variate colective de conducere şi proiecte culturale în cadrul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.  Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.

A publicat volumele: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W . (2009), Ultimul Judt (2011),  Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Un dialog cu Ilie Stepan (2018), Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019) și Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (2021). De asemenea, a publicat şi şase volume şi în colaborare cu Vladimir TismăneanuBalul mascat (1996), Vecinii lui Franz Kafka, Romanul unei nevroze (1998), Încet spre Europa (2000), Schelete în dulap (2004), Cortina de ceaţă (2007) şi O tranziţie mai lungă decât veacul (2011).

I-au fost decernate o serie de premii, printre care: Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1990), Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor din România (1995), Premiul pentru critică literară pe anul 2008 al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara, Premiul pentru Critică literară / Eseu / Istorie literară pe anul 2009 al Uniunii Scriitorilor din România, și titlul de „Scriitorul anului” 2016 pentru volumul Ulysses, 732. Romanul romanului, un volum de critică şi exegeză literară, în care analizează capodopera lui James Joyce.

Foto: Arhivă personală Vasile Popovici

Vasile Popovici (născut în 1956), critic literar, eseist, publicist, este licențiat în filologie la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara şi doctor în Filologie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultăţii a fost, între anii 1980-1989, profesor la Școala Generală nr. 15 din Timișoara, apoi în perioada 1989-1992 – filolog la Filiala Timișoara a Academiei. În 1990 a fost inspector teritorial șef al Inspectoratului pentru Cultură Timiș, iar între anii 1990-1992 a condus Editura de Vest din Timișoara. A fost activ şi în politică, o vreme, în perioada 1992-1996, fiind deputat de Timiș din partea Partidului Alianţei Civice.

Din 1992 până în 2018 a predat la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a UVT, iar din 2018 este profesor univ. dr. habil. la aceeaşi facultate. În1998 a intrat în diplomaţie, astfel în perioada 1998-2002 a fost consul General al României la Marsilia, în 2002-2015 – consilier de comunicare la Ambasada României la Paris, în 2006-2011 – ambasadorul României în Regatul Maroc, iar în perioada 2011-2016 a fost ambasadorul României în Portugalia, Române.

Este autor unic al volumelor Marin Preda – timpul dialogului, București, Cartea Românească, 1983, Eu, personajul, Cartea Românească, 1988, Lumea personajului. O sistematică a personajului literar, Echinox, 1997, Rimbaud, Echinox, 1997, apărut în ediție revăzută, la Cartea Românească, în 2006, Six microlectures: le roman français dans la première moitié du XXe siècle, Editura Universităţii de Vest, 2017, şi Punctul sensibil. De la Mihai Eminescu la Mircea Cărtărescu, Editura Cartier, 2021. De asemenea, este coautor în mai multe volume apărute în țară și în străinătate.

A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Marin Preda – timpul dialogului şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Rimbaud. Premiul revistei „Orizont”, pentru anul 1986. De asemenea, i-au fost acordate distincții internaționale: Marele Cordon al Ordinului Ouissam Al Alaoui al Regatului Marocului, cea mai înalta distincție a regatului, Marea Cruce a Ordinului Meritului a Republicii Portugheze şi Palmes Académiques République Francaise (2020).

 

 

Citiţi şi: 

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.