Coincidențe?

PNL și USR au fost lovite la vârf, în aceeași zi, prin intermediul unor acțiuni desfășurate în Justiție: o punere sub acuzare într-un dosar de corupție și o respingere a contestării unui raport al ANI care acuză un conflict de interese și blochează intrarea în competiții electorale pentru o anumită perioadă. E, totuși, greu de crezut în coincidențe.

Ziua de ieri începuse cu știrea că primarul liberal al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, fusese chemat la DNA pentru audieri, fiind, câteva ore mai târziu, pus sub acuzare pentru luare de mită pentru emiterea unor autorizații de construire și certificate de urbanism în perioada în care era primar al Sectorului 6, pentru fapte din 2025.

Să fie o coincidență faptul că începerea urmăririi penale împotriva lui Ciprian Ciucu și punerea lui sub control judiciar preced, cu numai câteva zile, Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie? Congres convocat pe fondul tensiunilor intrapartinice cauzate de formarea noului guvern Veștea și a excluderii câtorva dintre membrii de partid din tabăra Veștea, decizie suspendată, tot ieri, de Tribunalul Ilfov, până la soluționarea definitivă a litigiului. Sigur, judecătorii vor dovedi dacă Ciprian Ciucu este sau nu vinovat, dar până atunci e cale lungă. Și, privind în urmă, spre un episod asemănător – punerea sub acuzare a fostului președinte al PNL, Ludovic Orban, într-un moment-cheie pentru partid –, nu poți să nu ai suspiciuni. Ludovic Orban a fost cercetat penal, a pierdut şansa de a intra în competiţie pentru Primăria București şi a avut un serios deficit de imagine publică din cauza inculpării. Timp de doi ani – de la punerea sub acuzare până la achitarea definitivă – nu a atacat, însă, niciodată Justiţia, nu s-a lamentat în timpul procesului, nu a pozta în victimă şi nici nu a făcut caz când a fost achitat.

În aceeași zi, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins lui Dominic Fritz, primar al Timișoarei și președinte al USR, cererea de anulare a raportului ANI, care l-a acuzat de conflict de interese. Discutabil. Motivul invocat, spune Dominic Fritz, a fost un PUZ elaborat în întregime înainte că el să ajungă primar, act votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de fostul primar, Nicolae Robu. Fapta i-a fost, însă, imputată lui Dominic Fritz pentru că „am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 de lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.” Chiar dacă Dominic Fritz anunță că își va duce la capăt mandatul la Primăria Timișoarei și că va contesta sentința ÎICJ la CEDO, până în 2030 nu va mai putea candida la nicio funcție.

Să fie o coincidență faptul că Dominic Fritz fusese pus, cu câteva zile înainte, pe o „listă neagră” întocmită de CSM ca „dușman al Justiției”, adică unul dintre cei care au criticat derapajele din Justiția multimilor ani. Tot el a fost unul care a ieșit, ca mulți, foarte mulți alții dintre noi, în stradă, în urmă cu câțiva ani, să apere justiția, când gașca politică strânsă în jurul lui Liviu Dragnea amenința independența Justiției și dădea, prin mâna premierului de atunci, Sorin Grindeanu, OUG 13 „noaptea ca hoții”

Să fie o coincidență faptul că ÎICJ s-a grăbit să publice, în aceeași zi, comunicatul și pe pagina sa de Facebook, deși aceasta nu este o practică curentă?

Să fie o coincidență faptul că sentința a fost cunoscută în presa apropiată grupării de la vârful Curții Supreme înainte de a fi pronunțată? Au și scris, iar apoi unii și-au șters materialele, alții le-au schimbat titlul.

Să fie o coincidență că ANI (care, fie vorba, nu știm ce face de câțiva ani) îi deschidea, în aceeași zi, un nou dosar lui Dominic Fritz pentru „neconcordanțe în declarația de avere”? Știrea fusese anunțată de Antena 3, care menționa că deschiderea dosarului ANI „vine în urma unei investigații Antena 3 CNN”. Investigație din aprilie 2024.

Să fie coincidență faptul că cele două partide sunt parte a Guvernului Bolojan care a pornit procedurile de tăiere a pensiilor speciale ale magistraților și de creștere a vârstei lor de pensionare? Să ne amintim că în luna august 2025, o parte a magistraților au încercat să forţeze Guvernul să renunţe reforma sistemului de pensii din Justiţie, printr-o grevă mascată. Toate cele 16 Curţi de Apel, cărora li se adăugaseră şi unităţi de Parchet îşi suspendaseră activitatea: blocaseră dosarele – cu unele excepţii, care au vizat emiterea de mandate de arestare sau de ordine de protecţie –, cerând retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale, numite „de serviciu”, ale magistraţilor. Adică, a fost un act de şantaj a unei puteri a statului, cea judecătorească, la adresa unei alte puteri a statului, cea executivă.

Așadar, PNL și USR au fost lovite la vârf, în aceeași zi, prin intermediul unor acțiuni desfășurate în Justiție. Să fie coincidențe? Parcă e greu de crezut.