“Ce s-a întâmplat cu el în orele ultime”?
“Ce s-a întâmplat cu el în orele ultime”? Aceasta este întrebarea care frâmântă, de peste patru luni, familia unui fost profesor din Sânnicolau Mare, internat, din cauza unei boli degenerative, într-un centru de îngrijiri persoane vârstnice din apropierea Timişoarei, în care a murit. Răspunsuri nu am primit nici noi, ca jurnalişti, de la Centrul de Îngrijiri Persoane Vârstnice din Şag intitulat… “Visul bunicilor”, a cărui activitate a şi fost suspendată în urma unui control al Protecţiei Consumatorilor.
Când un om moare în zile diferite…
Spre sfârşitul anului trecut, un fost profesor foarte apreciat de limba română din Sânnicolau Mare – căruia, din motive de protejare a initimităţii familiei nu îi voi da numele – diagnosticat cu o boală degenerativă care a făcut imposibilă îngrijirea lui la domiciliu, a fost internat în Centrul de Îngrijire Persoane Vârstnice “Visul bunicilor” din Şag. Familia afirmă că, la ultima vizită pe care soţia sa i-a făcut-o, în 12 februarie anul acesta, acesta avea semne de violenţă pe faţă. Soţia, în vârstă şi ea, cu o stare de sănătate fragilă, nu a cercetat ce s-a întâmplat. Câteva zile mai târziu, familia a fost anunţată că pacientul a decedat în somn, în urma unui stop cardiac.
Fiul fostului profesor spune că decesul s-a produs în 17 februarie, nu în 16, cum au transmis ulterior autorităţile. În mod şi mai ciudat, pe certificatul de deces apare o altă dată: 18 februarie, iar ca loc al decesului nu e menţionată localitatea Şag, unde e centrul de îngrijire şi unde se afla, la momentul decesului pacientul, ci localitatea lui de domiciliu, Sânnicolau Mare. Familia mai spune că în Centru nu a avut la îndemână obiectele de îngrijire personală pe care i le lăsase, iar după deces, aparatul auditiv pe care l-a purtat nu a mai fost de găsit.
Centrul de Îngrijire Persoane Vârstnice Şag refuză comunicarea
La scurt timp după aceea, am încercat să contactez conducerea Centrului de Îngrijire Persoane Vârstnice “Visul bunicilor” din Şag. Am trimis o cerere de informaţii pe adresa de email indicată pe site, în atenţia directoarei Loriana Cristescu. Am solicitat clarificări la semnele de întrebare ridicate de afirmaţia că ar fi primit o palmă, că nu i-au fost lăsate la îndemână obiectele de îngrijire personal, că aparatul auditiv pe care îl purtase nu a mai fost de găsit şi, desigur, la circumstanţele în care decedase şi la modul în care s-a făcut comunicarea către familie.
Cum nu mi-a răspuns nimeni, am contactat-o telefonic pe directarea Centrului, explicându-i succint situaţia. A susţinut că adresa de email de pe pagina web nu e funcţională şi mi-a indicat o alta. Greşită, însă. Apoi, nu mi-a mai răspuns nici la telefon, nici la mesajul prin care îi solicitam o adresă de mail corectă.
Nereguli descoperite de Protecţia Consumatorilor
Am încercat să obţin un punct de vedere şi de la Centrul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Timiş, care făcuse un control, în luna februarie, în timpul căruia a descoperit mai multe nereguli, situaţie care a dus la închiderea temporară a Centrului de Îngrijire Persoane Vârstnice Şag şi la relocarea pacienţilor. Doar că la Protecţia Consumatorilor te loveşti de o comunicare greoaie, descurajantă. Trimiţi o cerere de informaţii la Centrul Judeţean, la care nu primeşti niciun răspuns – nici măcar unul prin care să fii anunţat că ai trimis-o în locul nepotrivit –, la numerele de telefon nu răspunde nimeni, pentru ca într-un final să afli să cererile de informaţii se trimit la sediul central, la ANPC Bucureşti. Unde, dacă ai neclarităţi, nu ai cu cine vorbi, pentru că pe site nu există nici numele purtătorulu de cuvânt, nici numere de telefon la care să contactezi un departament de comunicare publică – la care legea obligă fiecare instituţie publică.
Am solicitat Protecţiei Consumatorilor informaţii referitoare la deficienţele constatate la acest Centru, la sancţiunile dispuse şi măsurile impuse pentru a fi luate, la relocarea persoanelor cazate în Centru – număr de persoane, termen şi loc de relocare –, la procedura legală în care această situaţie este adusă la cunoştinţa familiilor sau aparţinătorilor şi am întrebat dacă acest control a vizat şi posibile acte de neglijenţă sau de tratament inadecvat din partea personalului centrului?
În privinţa deficienţelor constatate în timpul controlului, ANPC transmite că acestea au fost: neigienizarea corespunzătoare a blocului alimentar, neigienizarea veselei care, în plus, era ciobită şi din plastic nealimentar, utilizarea de detergent de vase fără dezinfectant, pereţi infiltraţi şi mucegăiţi în camerele în care erau cazaţi bătrânii, saltele uzate şi pătate cu lichide biologice, grupuri sanitare fără uşi, cu igrasie, mucegai pe zone extinse, pereţi cu infiltraţii, obiecte sanitare neigienizate, ruginite şi deteriorate, renovarea încăperilor în timp ce acestea erau locuite, prize şi întrerupătoare nefixate în tencuială şi un lift a căruia verificare tehnică expiurase de luni de zile.
În urma acelui control au fost aplicate trei sancţiuni contravenţionale, respectiv un avertisment şi două amenzi în valoare de 22.500 de lei. Totodată, a fost dispusă oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor constatate. A fost propusă sancţiunea complementară de închidere temporară a centrului pe o durată de cel mult şase luni, până la obţinerea tuturor autorizaţiilor de funcţionare.
La data controlului au fost relocaţi 60 de beneficiari, mai transmite ANPC, menţionând că legea obligă operatorul economic să-şi asume prin contract ca, în astfel de situaţii, să anunţe aparţinătorii.
ANPC a mai tarnsmis că Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, prin reprezentanţii săi, pune în aplicare legislaţia în domeniul serviciilor sociale.
S-a cerut retragerea licenţei de funcţionare
Am întrebat conducerea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş când a început relocarea persoanelor şi unde au fost relocate, care este procedura legală care trebuia urmată de reprezentanţii acestui centru, după control, pentru anunţarea familiilor persoanelor care urmau să fie relocate şi în ce termen trebuiau anunţate familiile şi în ce dată, în ce loc şi din ce cauză s-a produs decesul?
Directoarea AJPIS Timiş, Diana Cojoleanca, spune că inspectorii sociali au derulat controlul în zilele de 16 şi 17 februarie şi, în urma problemelor identificate, au propus retragerea licenţei de funcţionare şi sancţionarea furnizorului de servicii sociale. De asemenea, au dispus punerea în aplicare a Planului de urgenţă şi asigurarea relocării beneficiarilor în condiţii de siguranţă în termen de trei zile, cu termen de finalizare a acţiunii 20 februarie. AJPIS Timiş mai transmite că relocarea pacienţilor – monitorizată de Compartimentul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Şag – a fost încheiată în 19 februarie, persoanele din centru fiind trimise fie în familii, fie la alte centre de îngrijre.
Referitor la procedurile privind suspendarea sau încetarea acordării serviciilor sociale către beneficiari, conducerea AJPIS Timiş afirmă că acestea sunt aduse la cunoştinţa beneficiarilor în momentul admiterii în Centru şi că sunt disponibile pe suport de hârtie la sediul Centrului.
Despre momentul decesului, conducerea AJPIS Timiş spune că reprezentanţii Centrului “Visul bunicilor” şi cei ai Compartimentului de Asistenţă Socială Şag au transmis că acesta s-a produs în 16 februarie, refuzând să se pronunţe asupra cauzei, pentru că “nu intră în atribuţii.”
Rămân întrebări chinuitoare
Rămân însă întrebări – chinuitoare pentru familie –, la care nu există răspuns oficial. De ce există neconcordanţe referitoare la data decesului? “Întrebarea care frământă este ce s-a întâmplat cu el în orele ultime? A devenit agitat, au încercat să-l calmeze şi, poate, l-au suprasedat, lucru care i-a provocat atacul de cord? Nu ştim. Dar nu pot crede că a murit în somn şi a fost «găsit» seara la orele 20-21, când Centrul avea o asistentă pe tură, la 60 de oameni. Dacă ar fi murit în somn, l-ar fi găsit în dimineaţa următoare”, spune fiului fostului profesor. Şi peste toate, de ce conducerea Centrului refuză cu obstinaţie să răspundă la întrebări, să clarifice o situaţie cu semne de întrebare?
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
In primul rand trebuie relevat cine este proprietarul azilului, nu m-ar mira sa fie un fost angajat al statului, in structuri armate(armata, securitate militie, etc.) sau fost nomenclaturist, ei stiu cum sa jupoaie statul de subventii, iar cand un pacient devine greu de intretinut/controlat, il omoara, asa-zisa justitie este INTOTDEAUNA de partea lor, in sfarsit, sistemul „medical, sanatate, ingrijire” din Romania nu este altceva decat un sistem de abataj uman, in realitate mai tot poporul roman este de tip mafiotic, fie in natura sa, fie prin devenire, in anii comunismului, continuati cu mare succes in actualul neocomunism…Situatia imi aminteste de cazul Mihaelei Runceanu, am citit cateva articole, eu sunt convis ca NU D.Stefanescu a ucis-o, insa el a fost parte a conspiratiei, de unde si-a acceptat pedeapsa, mai ales ca nu avea alta optiune, daca spunea adevarul , ar fi fost ucis, si inca DUPA ce-i asasinau familia, el a fost sigur de asta, asa ca a ales varianta preluarii intregii vini.In realitate el doar a lasat usa neancuiata, adevaratul criminal chiar putea fi n. ceausescu( printul) , sau cineva cu grade mari din securitate sau militie, care ar fi avut o relaltie cu MH sau voia sa aiba, iar ea tot refuza…