Informaţiile despre scannerele anticontrabandă, care zac nefolosite în vămi, puse la secret de către ANAF

În vămile vestice, echipamentul de scanare anticontrabandă a tirurilor este inactiv. Am cerut detalii despre acest scanner, dar şi despre cauzele defecţiunii şi perioadele în care a fost ţinut inactiv în ultimii opt ani. Fără explicaţii, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara declară aceste informaţii ca fiind secrete.

Fost şef al ANAF: „Din ianuarie, scannerele din vămi sunt nefuncţionale”

La jumătatea lunii iulie, liderul PSD Liviu Dragnea tragea public un semnal de alarmă referitor la faptul că nu există nicio anchetă serioasă care să vizeze cauzele pentru care echipamentele de scanare a tirurilor din vămi sunt, pentru perioade dese şi lungi, nefuncţionale. „De ce cele 14 scannere nu mai merg brusc după ce au fost instalate? Camionul venea brusc şi intra în ele. Când le montau, după patru luni, intra un tir şi le dărâma. Vorbim de miliarde de euro pe care ţara le pierde anual”, declara Liviu Dragnea.

Problemele acestea erau confirmate şi de fostul preşedinte al ANAF, Bogdan Stan – destituit recent, de premierul Mihai Tudose –, care a vorbit public despre ele. Declarând că, de când preluase funcţia, în ianuarie, scannerele din vămi sunt nefuncţionale, în ciuda existenţei unui acord-cadru care ar fi trebuit să asigure funcţionarea lor: „Avem un raport al Curţii de Conturi din 2015 care a constatat că derularea acordului-cadru este de natură să prejudicieze bugetul ANAF. În nenumărate rânduri, ANAF a adus la cunoştinţa fostului prim-ministru (Sorin Grindeanu – n.m.) aceste aspecte, prin informări succesive în perioada martie-iunie.”

De ce şi de cât timp nu funcţionează scannerul de pe frontiera de vest?

Şi la Direcţia Regională Vamală Timişoara există un astfel de dispozitiv de scanare Roboscan care, de când a fost montat, în 2009, a avut lungi şi dese perioade în care, sub diferite pretexte, nu a funcţionat, conform presei locale. Nici în prezent, acest echipament de scanare a tirurilor, din dotarea DRV Timişoara, nu funcţionează, conform unor angajaţi ai Vămii. 

Am transmis conducerii Direcţiei Regionale Vamale Timişoara o solicitare de informaţii, cu rugămintea de a ne răspunde la următoarele întrebări:

1. Când a fost achiziţionat de către DRV Timişoara scannerul şi unde este amplasat?
2. Care este valoarea de inventar a acestuia?
3. Cine îi asigură mentenanţa?
4. De când nu funcţionează şi din ce motiv?
5. Din momentul în care a fost achiziţionat şi până acum, care au fost perioadele în care a fost inactiv? Vă rog să menţionaţi perioadele pe fiecare an în parte şi motivele pentru care nu a fost folosit în respectivele perioade?
6. Câţi operatori specializaţi pe utilizarea şi operarea acestui dispozitiv are DRV Timişoara şi la ce Birouri Vamale activează oficial aceştia?

DRV Timişoara a comunicat că solicitarea de informaţii a fost direcţionată spre ANAF, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara. Părea primul indiciu că subiectul ar fi o castană fierbinte, pentru că, în anii trecuţi, Vama a mai răspuns pe cont propriu solicitărilor de informaţii primite.

ANAF refuză să dea informaţii

Ce răspunde ANAF? „Aceste informaţii sunt exceptate de la liberul acces al cetăţenilor conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.”

O trimitere vagă. Art. 12 face trimitere la şapte situaţii în care o informaţie poate fi exceptată de la liberul acces al cetăţenilor, dar ANAF Timişoara nu precizează litera din acest articol, care, cică, ar impune secretizarea.

Art. 12 din Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, menţionează că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii: 

• „a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; 
• b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; 
• c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii; 
• d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; 
• e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; 
• f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; 
• g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.” 

Prin deducţie, ar putea fi literele a), e) sau f)…

Dacă e un subiect care ţine de siguranţa naţională, ar fi trebuit însă să precizeze acest lucru şi să indice ordinul prin care aceste informaţii au fost clasificate. Şi motivul clasificării lor. Că nu e clar cu ce temei legal ar fi putut fi dispusă secretizarea.

Dacă e vorba despre o anchetă penală – pe care nu a anunţat-o nicio instituţie a statului, încă –, ar fi trebuit, de asemenea, să precizeze acest lucru. Şi, chiar şi aşa, sunt informaţii care nu se referă la cursul vreunei anchete. Care, se presupune, odată au fost făcute publice, pentru că vorbim despre achiziţii din bani publici, despre justificarea cheltuirii acestora.

Decizia aceasta a conducerii Finanţelor Publice Timişoara de a secretiza informaţii legate de un echipament nefuncţional, cumpărat din bani publici, aflat în dotarea unei instituţii publice – echipament care ar trebui să contribuie la combaterea marii contrabande, aceea făcută cu tirul – ridică mari semne de întrebare…

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News