Instrumentalizarea politică a atașamentului patriotic se traduce în naționalism. Nu e nevoie de super-savantlâcuri întortocheate pentru a recunoaște acest adevăr factual. Un adevăr dovedibil prin nenumărate exemple istorice. În cartea mea Fantasmele salvării am propus o tipologie a naționalismelor. ...
La patru ani de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, viitorul pe care îl imaginează naţiunile noastre nu mai poate fi acelaşi. Războiul şi pacea au încetat să mai fie simple concepte, parte din conversaţia intelectuală sau politică. Tranşeele, barbaria...
Știm de la Platon că demagogii (populiștii) profită fără scrupule de dreptul la liberă exprimare pentru a-și consolida statutul de (viitori) tirani. Un adevăr nedezmințit în nicio epocă, deci cu viitor cert, confirmat de istorie. Când un politician sau...
În această tragedie, a războiului din Ucraina, ştim exact cine este criminalul şi cine este victima. Nimic din ceea ce a făcut sau n-a făcut Ucraina nu poate justifica Bucea, Irpin, Mariupol. Putin şi banda sa sunt criminali de...
Există o singură statistică – una singură – în care România conduce la nivel european. Suntem codași la exporturi, la educație, la absorbția fondurilor europene – aceste cadouri ce ne țin în viață –, la sport, la reformarea statului, la...
Trebuie accentuată opoziția dintre existențialismul creștin rus, universalist și filoeuropean, pe de o parte, și teologia politică a milenarismului pravoslavnic, pe de alta. Acesta din urmă, în ipostază putinistă, întruchipează ceea ce am am definit încă în cartea mea...
Văd multă nemulțumire pe rețelele de socializare și prin presă față de politica noastră externă. Te miri cine-și dă cu părerea. Să fiu iertat: nu numai că nu avem pătrunderea și experiența să ne pronunțăm, dar mai ales nu avem...
Un tânăr semianalfabet, dispus „să ungă” – cu sume modice – niște rotițe din mecanismul administrativ, se poate vedea doctor, fără a fi citit o carte în viața lui. Câteva afirmații ale prim-ministrului – cea referitoare la finanțarea diferențiată...
Putin poate oricând invoca în favoarea sa sondajele care-i cer să lupte până la capitularea Ucrainei, anexarea integrală a teritoriilor ocupate, schimbarea regimului politic la Kiev. Luni, 16 februarie, s-au împlinit doi ani de la moartea lui Aleksei Navalnîi,...
Discursul secretarului de stat Marco Rubio de la München a ȋnsemnat radiografia unui moment pe care ȋl traversăm şi pe care nu ȋl mai putem ignora. Trecutul despre care am crezut că ne va fi viitor etern este, ȋn această...
Sunt lucruri care nu pot fi întoarse pe dos invocând ipocrit sintagma “pe de altă parte”. Dezmembrarea URSS în decembrie 1991 nu a fost câtuşi de puțin o catastrofă. Nici geopolitică, nici spirituală. Imperialismul putinist a inventat şi manipulează această...
The Voyage Out (Călătorie în larg) al Virginiei Woolf aparține categoriei „romanelor de călătorie“, intens ilustrate în secolul al XIX-lea. Ele aveau adesea în centru un personaj (masculin sau feminin) pornit în căutarea norocului – cel mai adesea, a unei...
În România se (re)construiește zilnic o meta-realitate opusă realității negate grobian de la microfoanele propagandei antieuropene și ale autarhismului nostalgic comunist. Cum? Prin cruntă dezinformare, prin imagini falsificate, în absența inteligenței naturale, cu inteligența artificială (accesibilă oricărui semi-analfabet cu...
În februarie 2026 Europa va fi intrat deja în cel de-al cincilea an al unuia dintre cele mai lungi şi sângeroase conflicte din istoria recentă a continentului: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este semnul tragic al dezordinii mondiale ce pare imposibil...
Predau azi despre Lenin ca dictator. Iată punctele esențiale care, cred eu, trebuie luate în consideratie pentru a înțelege de ce numesc secolul XX secolul lui Lenin. Un secol în care s-au contopit ascetismul iacobin, furia apocaliptică, extazul mesianic și...
Începând cu a doua jumătate a anilor ’60, când creația Virginiei Woolf a început să fie studiată în mod sistematic, criticii au ajuns la o concluzie unanimă. Și anume, că, atunci când scria o carte, fiecare nouă versiune a manuscriselor...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
