De ce lipseşte declaraţia de (ne)colaborare cu Securitatea din dosarul de angajare al directorului Muzeului de Artă Timişoara?


Sursă foto: Youtube

La şase ani şi jumătate după ocuparea postului de director al Muzeului de Artă Timişoara iese la iveală informaţia că Victor Neumann nu a depus, aşa cum cere legea, o declaraţie pe proprie răspundere privind colaborarea/necolaborarea cu Securitatea. Adică, ocupă o funcţie în baza unui concurs în care a fost acceptat prin eludarea legii. Mai mult, instituţia angajatoare, Consiliul Județean Timiş, în loc să clarifice lucrurile şi să ia măsuri împotriva celor responsabili de această „scăpare”, încearcă să muşamalizeze situaţia.

 

 

Când în scenă apare “Hodoş”…

Un timişorean, A.R., și-a cerut, cu mai multe luni în urmă, dosarul de securitate la CNSAS şi a descoperit că a fost turnat de un anume “Hodoş”. A făcut o cerere la CNSAS pentru a afla cine e persoana care a folosit acest nume conspirativ şi i s-a transmis că este vorba despre Victor Neumann: “Pe baza documentelor din arhiva proprie, a stabilit că numele conspirativ «Hodoş» a fost asociat în actele Securităţii cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, judeţul Timiş”. Adică, actualul director al Muzeului de Artă Timişoara.

 

CJ Timiş ţese un lanţ de minciuni prin omisiune

Încercând să aflăm dacă Victor Neumann își asumă, prin declaraţie pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea, un astfel de episod, am constatat că în dosarul de angajare nu există un astfel de document, deși e cerut de lege.

Am întrebat conducerea Consiliului Judeţean Timiş, căreia i se subordonează Muzeul de Artă şi care a organizat concursul de ocupare a funcţiei de director, dacă la dosarul de concurs există, aşa cum prevede legea, declaraţia pe propria răspundere dată de Victor Neumann în baza OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. În cazul în care nu există, am cerut să ni se comunice de ce comisia de concurs nu a solicitat acest document, iar dacă l-a solicitat şi nu l-a primit, ce măsuri a luat.

Răspunsul CJ Timiş – purtând patru semnături: a lui Călin Dobra, preşedinte, a lui Ioan Dănuţ Ardelean, secretar general, a Doinei-Adriana Tărâlă, director executiv, şi a Elenei-Daniela Borda, şef Birou Informare şi Relaţii Publice – este dat în bătaie de joc: “Obligativitatea depunerii Declaraţiei pentru managerii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Timiş, a fost reglementată legislativ prin Punctul 1, Articol unic din Legea nr. 161 din 26 iulie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Domnul Neumann Victor, manager al Muzeului de Artă Timişoara, a susţinut concursul pentru ocuparea postului de conducere de manager al Muzeului de Artă Timişoara, anterior date de 26 iulie 2019”.

Deci, nu numai că evită răspunsul tranşant la întrebări clare, dar invocă argumente care nu stau în picioare, de genul lipsei obligativităţii lui Victor Neumann de a depune o astfel de declaraţie pe proprie răspundere. Legea care îl obliga la o astfel de declaraţie era în vigoare la data concursului.

Am trimis o a doua solicitare de informaţii, menţionând expres că a fost evitat un răspuns clar la întrebările pe care le-am formulat. Ce răspunde CJ Timiş, printr-o altă adresă semnată de aceiaşi funcţionari publici? Întâi, că nu exista obligativitatea depunerii acestui document: “Domnul Neumann Victor, manager al Muzeului de Artă Timişoara, nu a depus la dosarul de concurs Declaraţia reglementată legislativ prin Punctul 1, Articol unic din Legea nr. 161 din 26 iulie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, deoarece concursul pentru ocuparea postului de conducere de manager al Muzeului de Artă Timişoara s-a desfăşurat anterior datei de 26.07.2019”. Apoi, câteva rânduri mai jos, se contrazice şi transmite că, de fapt, i-a solicitat acest act – fără să menţioneze când –, pe care astfel îl recunoaşte implicit ca fiind obligatoriu: “Declaraţia sus-menţionată i-a fost solicitată ulterior d-lui Neumann Victor (adică, după solicitarea mea de informaţii – n.a.)”. Şi eram anunţată că CJ Timiş va acţiona în baza unei legi pe care, când vine vorba despre depunerea declaraţiei privind colaborarea cu Securitatea, refuză să o ia în calcul. Adică, “va lua măsurile legale prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, modificată şi completată de Legea 16/2019.”

 

Ce spune legea?

Legea nr. 187/1999, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, obligă, conform art. 3, o serie de categorii de demnitari şi funcţionari publici ca, la numirea în funcţie sau la angajare, să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Printre cei cărora le revine această obligaţie sunt, potrivit art. 2  lit. s) din aceeaşi lege, “inspectorii generali sau adjuncţi, inspectorii de specialitate ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, directorii de liceu ori de grup şcolar, precum şi directorii în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean şi municipal”.

Pe de altă parte, prevederi similare are şi OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, anterioară deci, şi ea, angajării lui Victor Neumann ca director al MArT; a cărui existenţă, însă, CJ Timiş refuză să o admită, invocând doar o lege de modificare a acestei ordonanţe. OUG 24/2008 prevede, la art. 5, că persoanele care candidează, care au fost alese sau numite într-o demnitate publică – cu excepţia celor care în 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani –  au obligaţia de a depune o declarație pe propria răspundere că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Deci, Victor Neumann ocupă o funcţie în baza unui concurs, organizat în septembrie 2013, în care a fost acceptat prin eludarea legii. Cine a făcut însă posibil acest lucru?

 

Cine l-a admis la concurs fără un document cerut de lege?

Am solicitat CJ Timiş, printr-o altă adresă, să comunice componenţa comisiei de concurs şi metodologia de concurs. De asemenea, am solicitat o copie a declaraţiei pe propria răspundere date de Victor Neumann, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, depusă – rezultă din răspunsul CJ Timiş – la începutul acestui an, deci după ce începusem să solicit informații în acest sens de la administrația județeană.

Solicitările de informaţii se lovesc de noi refuzuri din partea CJ Timiş de a clarifica lucrurile. Declaraţia privind apartenenţa sau neapartenanţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate nu este document public transmite (subliniind textul – n.r.) CJ Timiş – sub semnăturile aceloraşi funcţionari publici –, invocând… protecţia datelor personale. Informaţii care, la fel ca în cazul declaraţiilor de interese sau de avere, care sunt publice, pot fi anonimizate, la o adică.

Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, susţine că declaraţia privind apartenenţa sau neapartenanţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate este document public: “Sigur că e document public și se pune la dispoziția presei, dacă e solicitat. El trebuie să existe la autoritatea tutelară unde este angajată respectiva persoană”.

În privinţa componenţei comisiei de concurs, şi aici CJ Timiş invocă argumente care nu stau în picioare, doar pentru a nu oferi răspuns: “Dispoziţiile prin care s-au aprobat comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor de manageri la instituţiile publice de cultură din subordinea CJ Timiş şi Comisiile de evaluare a acestor manageri, sunt acte normative cu caracter individual”. Şi, din nou, ni se spune, conţin date cu caracter personal, “care fac o persoană identificabilă”.

Am găsit însă, „camuflat”, pe site-ul CJ Timiş informaţiile privind organizarea concursului de ocupare a funcţiei de manager al Muzeului de Artă Timişoara. Sub forma unor hotărâri de consiliu judeţean care sunt publice, fiind publicate şi în Monitorul Oficial. Situație care contrazice răspunsul CJ Timiş şi subliniază, o dată în plus, reaua-intenţie din partea conducerii acestei instituții de a furniza informaţii despre acest caz.

Cine a făcut parte din comisia de concurs care a acceptat candidatura lui Victor Neumann în lipsa unui document cerut de lege? Iată componenţa, conform HCJT 106/2013:

Răzvan Hrenoschi, la vremea respectivă director executiv al Direcţiei Cooperare şi Informatică, care a fost şeful comisiei de concurs. Răzvan Hrenoschi a fost condamnat în 2018, de Curtea de Apel Timişoara, într-un dosar al DNA, privind finanţarea echipei de fotbal Poli Timişoara, la trei ani cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Adrian Negoiţă, consilier judeţean PSD;

David Carol, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara;

Dana Constantin, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara;

Cătălin Bălescu, profesor la Universitatea din Bucureşti;

Corina Mărgan, consilier superior la Serviciul Resurse Umane, Organizare, Salarizare – secretar al comisiei de concurs.

Hotărârea privind desemnarea membrilor comisiei de concurs şi comisiei de soluţionare a contestaţiilor la concursul de proiecte de management pentru  ocuparea postului de manager la  Muzeul de Artă Timişoara, din 11 iulie 2013, la fel, hotărârile privind aprobarea condiţiilor de participare la concurs şi a caietului de obiective  au fost semnate de preşedintele de atunci al CJ Timiş, Titu Bojin, şi de unul dintre semnatarii non-răspunsurilor actuale venite din partea instituţiei, şi anume Ion Dănuţ Ardelean, şi atunci, şi acum secretar al CJ Timiş.

 

Ce spune Victor Neumann?

L-am rugat pe Victor Neumann să comunice care a fost motivul pentru care nu a depus, la dosarul de angajare pe funcţia de director al Muzeului de Artă Timişoara, o declaraţie pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, aşa cum cere Legea 187/1999, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Și, de asemenea, să spună cum comentează faptul că un document emis de CNSAS menţionează că numele conspirativ “Hodoş” ar fi fost asociat în actele Securităţii cu numele său.

Victor Neumann transmite că informațiile pe care i le-am solicitat nu sunt de interes public, întrucât nu vizează activitatea Muzeului de Artă. Totuși, afirmă că a depus întotdeauna toate actele și declarațiile care i-au fost solicitate de angajator, atunci când i-au fost cerute. În privința asocierii numelui său cu sursa „Hodoș”, declară: „Referitor la întrebarea cu caracter personal pe care mi-ați pus-o, nu am cunoștință de acest aspect, prin urmare nu sunt în măsură să comentez”.

 

Ce mai e de făcut?

Specialişti în drept administrativ, consultaţi, spun că dacă legea prevede că o astfel de declaraţie trebuia dată, actul trebuia să se găsească la dosar. Comisia ar fi trebuit să solicite completarea dosarului sau, în lipsa declaraţiei, să nu valideze candidatura. Acum e posibilă o invalidare a concursului, prin hotărâre judecătorească, pe motive de nulitate absolută, care pot fi aduse în discuţie în situaţia în care nu sunt respectate cerinţe imperative ale legii. O altă consecinţă, în cazul invalidării concursului, ar putea fi restituirea salariilor şi răspunderea disciplinară a membrilor comisiei.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.